Cupa Vladeasa 2012

Cu etapa a V-a din seria CJP vroiam sa inchid sezonul de concursuri dar se pare ca mai aveam inca una in buzunar - Cupa Vladeasa, aflata la prima editie. 

Tot timpul sunt sceptic in ceea ce priveste concursurile la prima editie, deoarece in anii trecuti, din pacate, am  avut experiente neplacute. Nu si anul asta. 

Dupa Moneasa si Siria, era randul Draganului sa ne ofere un peisaj si un concurs pe cinste. 

Am ezitat foarte mult pana cand sa ma decid ca sa ma inscriu. Am discutat cu mai multi prieteni despre zona, despre asociatia de organizre etc. Am si trimis un mail legat de traseu. 

......START

Foarte multa lume parea interesata de acest eveniment, prieteni, amici de breasla, forumistii chiar. Chiar de le ei am facut rost de o harta corectata in ceea ce priveste traseul concursului, din pacate cea postata de organizatori a fost cam nepunctuala. Am cerut foarte multe opinii si pana la urma  m-a convins si vremea buna ca locul meu este la acest concurs. Ce m-a surprins enorm de mult a fost si interesul antrenorului meu din Szeged, M. Blazso. Probabil l-au atras premiile.... probabil

Toata saptamana am studiat harta, lista inscrisilor chiar si premiile ca sa vad daca sunt  capabil de un rezultat bun. Initial vroiam pe traseul scurt dar mi-am zis, e timpul sa mai fac o tura lunga anul asta.  Ma asteptam la o clasare top 5 in categoria mea, sincer ma gandeam ca pot sa ma bat chiar si pentru un loc pe podium, asta fiind locul 3 ca doar era si Arpad Kelemen cel mai bun amator pe MTB si R.J. Dobai actual campion national la XCM si campion la XCO la categoria U23. Doi rideri care o sa aiba un cuvant de spus anul viitor in concursurile de specialitate.

Noi am pornit in dimineata concursului din Oradea, si am ajuns chiar cu o ora si jumatate inainte de start in Poieni la gradinita satului. Ne-am inscris rapid, am revazut multi rideri cu care ma intalnesc la diferite concursuri, e deja ca o reuniune de familie, ce sa mai zic.....super. Frigul de dimineata ma cam deruta putin ca afara erau vreo 2-3 grade dar cum iesea soarele se incalzea vremea. Cu greu m-am decis la imbracaminte dar pana la urma tot am lasat un strat in plus. Mai bine asa decat cu un strat in minus. 

Incalzire serioasa n-am reusit sa fac. M-am aliniat la start, si dupa cateva minute de stat am pornit din a 2-a linie impreuna cu favoritii concursului. Blazso, Kelemen, Dobai au luat-o inainte au urmat si altii de care stiam ca vor veni, precum alti vecini de peste granita, si cum s-a dovedit sunt o concurenta redutabila. Sper ca la anul totusi sa facem fata ca doar Muntii Ardealului sunt la noi in curte:D. 

PIT STOP

Am mai recunoscut un concurent de la DHS, pe Eli de la MarosSport, iar pe restul n-am mai reusit sa identific ca dupa 1 km sau 2 s-au indepartat de mine. Am ramas singur, dar nu pentru mult ca incet incet m-a ajuns mureseanul Laszlo Apa. Aici mentionez ca m-am intrecut cu el de cateva ori dar pana la urma tot a terminat in fata mea. Am vrut sa fortez ca m-am simtit bine, dar tot ma gandeam ca traseul e lung si o sa mai am nevoie si de rezerve. Asa am ales un ritm care imi convenea si rulam o vreme singur. Alti doi rideri cu 29-ere m-au depasit intre timp, fapt ce ma cam pune la ganduri pentru bita de anul viitor. Totusi cred ca rulam intr-un alt ritm decat al meu. La un moment dat am ajuns la granita dintre judetul Cluj si Bihor si am continuat imediat in padure. Aici cred ca trebuia sa ma opresc dar n-am observat punctul de alimentare si am continuat cu rezervele pe care le aveam. 

Ajuns la o stana, m-am cam dezorientat putin si am apelat la ajutorul GPS-ului care m-a directionat spre poteca de single-track unde am gasit si marcajele. Am si strigat la cineva care venea dupa mine ca am gasit calea dupa ce am dat 100 de metrii de "funride". Brusc au aparut in fata mea cativa organizatori care m-au directiona spre stanga. Eu m-am oprit si cautam drumul la care ei imi ziceau ca in momentul acela si acolo trebuie sa fac stanga adica jos in vale, gen semi-prapastie:D. Bine, ziceam eu, fundul in spate, usor cu franele....partieeee! Dupa ce am ajuns jos am trecut peste un parau, ca sa-mi umezesc putin picioarele si lantul. Placut, ce sa zic. Urma o coborare usoara in viteza, dupa care urcam putin si iara coborare. Aici am avut ceva probleme cu lantul, care s-a incalcit si trebuia sa ma opresc ca nicicum nu reuseam sa-l pun inapoi din mers. Intre timp m-a ajuns Kiks, si un maratonist din Huedin(cred). Mi-am cam pierdut putin cheful dar speram totusi ca o sa-mi revin. Am schimbat tactica si am dat totul de aici incolo ca sa-mi mentin pozitia, ca stiam ca aveam rideri seriosi dupa mine. Motorasul mergea bine, dar si asa am fost ajuns de Totyi de la Garage Racing. Ajunsi impreuna la punctul de alimentare inainte de pushbike(acolo si atunci inca nu stiam) am mancat banane, mere, batoane cam tot ce se putea lua de pe masa, plus isotonic. Mi-am revenit. Am urcat in grupul asta de trei, din care riderul pletos a luat-o in fata, eu ramaneam cu Totyi "la discutii". La nici un concurs n-am avut parte de discutii cu cineva, aici am stat mult si bine cu baimareanul. Tot cautam pe GPS cat mai avem din urcare, ca era foarte abrupt si bolovanos. Ajuns pe un camp, am constatat ca o portiune putem pedala deci am mers pe bicicleta dupa care iarasi pushbike. Aici Totyi s-a distantat, probabil s-a saturat de mine. Am continuat sa imping bike-ul. Dupa camp am ajuns pe un drum bolovanos care era cam neciclabil, parerea mea. Deci iara pushbike. 

Eram deja terminat, atat de mult pushbike? Aici mi s-a rupt filmul si cativa concurenti incepeau sa ma depseasca, unul dintre ei a fost mureseanul Robike, probabil experienta si-a spus cuvantul. Urca pedaland langa mine....cu 29erul. Pierdeam deja toata motivatia mea, dar nu vroiam sa abandonez idea de a face o cursa buna mai ales ca imi doream sa-mi impresionez si antrenorul, ca doar lucram de un an impreuna. Cu ideea asta in cap mi-am continuat drumul, si gata a fost pushbike-ul (vreo 7-8 km), am ajuns la vale, si ce vale? Partie de schi. Serios? asa sec? Da! Mi-a placut enorm de mult dar nu pot sa zic ca n-am suferit. 

Aici urma sa ajungem la cabana Vladeasa unde era si un punct de alimentare unde m-am aprovizionat pentru ultimul atac. Cand am vazut ca m-au depasit inca vreo 2-3, iara mi s-a dus tot cheful, dar tot vroiam sa trag de mine. Dupa cabana nu-mi amintesc de nici o portiune sau nici o miscare de a mea ca  deja ajunsesem la epuizare psihica. Am tras de mine cat am putut, am avut si carcel in pulpa si am cam obosit. Cat am retinut din traseu, mergeam ba in sus, ba in plat ba in sus abrubt, combinatii interesante. Ce sa mai zic cam neinspirat, dupa parerea mea. 

La final am ajuns cu 4:52 in finish, pe locul 6(28total) in cateforia mea si locul 20(69total) la general. 

Ma bucur enorm de mult ca am luat parte la acest concurs, multa lume buna, organizarea foarte buna pentru o prima editie, vreme superba si speram ca la anul o sa fie un traseu la fel de bine marcat dar mai bine ales. 

FINISH 4:52

Felicitari Marci, Robi, Arpi, Kiks, Robike pentru podium la fel si celorlalti care aa ajuns pe podium si au reusit sa termine acest concurs. Ne vedem la anul,sper fara atata pushbike.

CJP Et V - Bendkopp

Startloop

Suntem deja in octombrie si inca se tin concursuri prin Ardeal. Cel mai recent concurs la care am si participat a fost etapa a V-a din seria Clujul Pedaleaza, Etapa Bendkopp. De data asta ne-am intors la Feleac, langa observatorul astronomic unde s-a tinut si etapa Maros, etapa a III-a altfel, numai ca traseul a suferit mici modificari. A fost putin scurtat si piperat. Eu mi-am facut planul pentru etapa asta. M-am cerut de la lucru, astfel am beneficiat de un weekend prelungit care includea vineri si luni ca sa-mi revin dupa efort. Joi seara mi-am facut bagajul si vineri dimineata am pornit catre Cluj. La Cluj m-a primit si de data asta sora mea Reka - thanks again sis. Dupa juma' de ora de odihna ca pe tren nu prea am reusit sa dorm, m-am dus sa ma intalnesc cu Eli si Vlad de la Maros Sport. 

Ei au ajutat la proiectarea si amenajarea traseului, astfel mi-au putut arata ce si cum cu traseul. Dupa un warm up intens prin padure, ne-am dat pe traseu vreo doua ture, dupa care am apucat sa facem un drop cu un gap de vreun metru, care a fost urmat de un landing. La prima incercare am pus un europalet ca nu se putea copia din cauza gap-ului(adica gaura). Mare noroc ca am ratat-o din plin. Dupa cateva incercari mi-a iesit manevra si m-am prins de smecheria.

Dupa reusita ne-am intors in oras. Sambata planuiam sa ma mai dau pe traseu dar dimineata ne-am dus cu prietenii mei la targul din Negreni, si am ajuns tarziu inapoi in Cluj. Asa ca l-am sunat pe Levi si Eli sa mai intreb de starea traseului. Am fost informat ca dubla a fost modificata si s-a mai ridicat vreo 10 cm. 

THE FANS

Mi-am propus sa ajung dimineata devreme ca sa mai fac cateva ture si sa exersez sectiunea. Ajuns in zona de concurs am constatat ca s-a mai facut inca o portiune de sarit la intrarea in padure. Vremea era cetoasa undeva la 10 grade C'. Dupa turele de incalzire parcurse m-am decis sa renunt la pantalonul lung, si bine am facut, n-am avut probleme cu temperatura deloc.

Startul s-a dat cu putina intarziere, intre timp m-au surprins si prietenii mei care au sosit neanuntati sa ma sustine la concurs. Yipeeyee.

The Jump

Dupa start m-am pus rapid in fata cu o cadenta destul de mare dar nu sufocanta. Dupa vreo 30 de metri am fost deja ajuns de Oli si Zsolti. Ajuns la sectiunea cu dubla, Oli a mers in fata iar Zsolti a ocolit, deci am revenit pe doi. De aici am tras vreo 2 ture dupa Oli. Incercam si eu fortele cu el. In turul 3 a aparut si Cristi Jidovu in spatele nostru. Dupa ce ne-a ajuns a tras aproape o tura cu noi dupa care s-a desprins. Oli a avut cateva probleme cu pedala cred dar si asa s-a mentinut pe doi. Eu am tras cat am putut, am si gafat de cateva ori, dar am reusit sa-mi mentin locul trei pana la sfarsit. M-am simtit foarte ok, cred ca puteam si mai bine daca aveam experienta necesara de a concura. Totusi cel mai placut lucru care mi s-a putut intampla era galeria facuta de prietenii mei Gabor, Maxi, Ici, Robi, Szidi din masina, Jano, Kata si Ioana. Cea mai super galerie. Thanks guys!!

Concurs reusit, vreme capricioasa, traseu diferit dupa fiecare tura, motivatie maxima si un scop atins, medalie in seria CJP.

Cred ca sezonul s-a terminat pentru mine, sanse nu mai am in clasamentul general, si alte concursuri nu prea am in vizor.

Multumesc Freestylesport, X-factor.ro, Nutrend, Arctica, Createch si Dotface pentru suportul pentru anul asta dar nu in ultimul rand si domnului A si H cei care au crezut in mine.

Nu o sa ma opresc sa postez chiar daca nu o sa am race report  pana la anul.

Numai bine. 

Bucurie

Rezultatul

Only fixys make it to the cinemas

Been recently to the movies. Watched the "Premium Rush" movie, what the hell? As biker it's a should or a must. Nice catchy trailer, so called some biker friend and went straight to watch this Hollywood flick.

Movie begins, with an "arc poetica" of a NY bike courier and then action and some blablabla. Not even a sort story of the rider. Lot of locating effects, too much - my opinion. Smartphone commercial, car commercial, and some other bull shittin' but actually no bike brand visible, only a carbon Parlee shown a few times. Well the action went on, kamikaze fixy-biker fighting for his life with a corrupt cop on the streets of NY. To few biker skills shown, some skid moves, jumping some fences and for 2 minutes Danny Mac' appears to show up his stunt skills as an actor-double. Well the movie wasn't that bad, i think it was a bit naive but nicely put on the silver screen. The story was okay, the special effects could be better, acting was pretty cool so its a once to watch movie. If you really want to watch a fixy movie you should watch the cooler and classical "Quicksilver" with Kevin Bacon and Laurence Fishburne. Same motives, white guy-fixy biker/black guy rides roadbike with gears.

Here are the trailers, have fun watchin it:

MBM 2012 race report

Maratonul MTB a celor de la Marosbike a fost cel mai asteptat concurs de mine, din acest an. Am inceput din iarna pregatirile pentru cele doua competitii Maros - cupa Maros XCO si Marosbike XCM - pentru ca aceste doua concursuri reprezinta pentru mine puncte de reper in evolutia mea de mountainbiker. La proba de maraton particip din 2008 iar la proba olimpica din 2010. Traseul maratonului nu a fost diferit fata de anul trecut, deci puteam sa-mi compar rezultatele, iar ca si concluzie, in acest an am obtinut cel mai bun rezultat dintre toate maratoanele Maros.

Sa luam totul de la inceput. 

Am facut rezervare la Gilau. Toata saptamana inainte de concurs a decurs foarte rapid cu pregatiri, cu antrenamente, cu nerabdare. Eram destul de agitat deoarece imi doream foarte mult un rezultat notabil la acest concurs, si mai mult pentru ca in anii trecuti am avut parte de pene si probleme tehnice sau nu eram pregatit fizic.

Am adunat toata forta pozitiva pentru acest concurs. Am ajuns sambata la ora rezonabila la inregistrare, am facut si o plimbare  pana la "Polus", dupa care repede la cazare, pasta-load si somn. Cum am fost foarte agitat toata saptamana, m-am incurcat cu cateva chesti,si am venit fara banda de pulsometru, si senzorul de cadenta. Asta le-am observat doar in dimineata concursului. Nu mi-am facut griji, ca doar de la antrenamente m-am obisnuit cu pulsul si cadenta.

Am reusit sa-mi aduc hometrainer-ul si am facut incalzirea inaintea startului. Bicicleta mergea si functiona perfect. Cu zece minute inaintea startului m-am aliniat si eu, dar din pacate cum toti suntem nerabdatori si "tarani" s-a decalat totul. De ce? pentru 20 m pe care nu i-am putut face ca sa ne mutam in spatele portii de cronometraj. Dar s-a rezolvat, multumita inventivitatii organizatorilor. S-a dat startul si toate lumea s-a ingramadit ca sa castige 2-3 locuri pana la urcarea dupa asfalt. Noroc cu masina oficiala care a mai tinut putin viteza redusa si i-a fortat pe unii sa stea cuminti. 

Ajunsi la ulita intre case, auzeai pe unii cum incearca sa gaseasca o combinatie comoda de a urca  sau o viteza mai mare de deplasare. Eu am ales sa pedalez cu o cadenta constanta si sa ajung sus la manastire sub o ora. M-am simtit ok, picioarele ma ascultau, cred ca puteam sa fortez si mai mult dar stiam de urcarile care mai urmau asa ca am ramas in limitele mele. Am reusit sa fac cateva depasiri importante, dar din pacate nu stiam pe ce loc ma aflam. Ajuns la manastire, in  49 de minute, simteam o oarecare oboseala dar cred ca din cauza lipsei datelor de puls. Am urcat portiunea scurta dupa manastire dupa care am coborat in zona "Austria" cu mare prudenta ca doar vroiam sa termin cu bine. La ultima portiune am auzit un strigat de "E.T.!!!!", si guess what? KIKS down the rocks, trecea pe langa mine cu 29-erul fullsus ca un glont pe o linie pe care nici in vise n-as fi ales. Ce sa faci? are sange DH pozitiv. Am avut cateva ezitari la stanci dar am coborat teafar si am inceput a doua urcare. Picioarele mele au raspuns la efort, mergeau mai greu asa ca n-am fortat prea mult ... stiam ca urmeaza zona de pushbike. 

Dupa 20 m m-am urcat pe bike si am luat in vizor pe juniorul Sergio de la Marossport. Mergea foarte bine, si depasea tot ce venea in cale. Am ramas pe langa el daca tot era in fata mea. Ne-am ajutat cam pe tot parcursul maratonului si am reusit sa depasim cativa concurenti. Dupa a-2-a urcare am coborat pe pietre/stanci/pamant, si spre norocul nostru n-am avut parte de praf ca si in saptamana anterioara, la recunoastere. 

L-am lasat pe Sergio sa mearga in fata pentru ca eram cam obosit si nu vroiam sa risc o cazatura sau o pana. Pe asfalt ne-am salutat si am mancat un gel(Carbosnack-NUTREND) fiecare - eu asta am facut :D. Ne-am inteles sa ne oprim la punctul de alimentare si sa luam apa si ceva de mancat. Mi s-a umplut flaconul, am bagat o dextroza, si impreuna cu Sergio am continuat goana dupa rezultatul dorit. Spre Pape este cea mai infernala portiune pentru cei de la traseul scurt, portiuni cu pante de 20%. Am rezistat sa fac totul pe bike cu toate ca anul asta mergeam cu angrenaj pe 2 foi, cea mica de 26. M-am odihnit putin pentru ca m-au lasat puterile, dar am avut un moment in care mergeam asa incet ca aparatul GPS s-a oprit. Am inghitit un energizant,(Carbonex-NUTREND) si dupa ce mi-am revenit am pornit ca sa prind juniorul. Am reusit sa parcurg si coborarea asta fara probleme, si ne-am unit iarasi fortele pe asfalt. Eu alergam dupa timp, neaparat vroiam sa ajung sub 3 ore, asa ca l-am chemat si pe Sergiu sa vina. M-a atentionat ca sa fim prudenti si sa nu ne ratacim pe ultima portiune. Aici am simtit probabil amandoi ca incepe lupta intre noi doi. La general nu aveam ce sa facem ca eram in afara top 10-ului, dar la categorie se mai putea un rezultat bun. Am decis sa fortez putin, si sa scot untul din mine ca stiam de ultima urcare mega abrupta, asta pentru picioare ca pe profil nu-i asa rau....doar inceputul:D, pushbike, normal ... de vreo 20 m. Rapid inapoi pe bike si pedalam cu ce mai aveam in mine. Am reusit sa depasim un concurent care nu era la categoria noastra, eu m-am desprins de junior dar el a ales tactica mai buna. M-a tinut in vizor si inainte de coborare a ales sa mearga in fata. Am reactionat tarziu si eram si cu puterile pe sfarsite. Am si gafat intr-o curba si am intrat intr-un tufis, dar norocul meu ca am fost oprit si puteam continua fara probleme si sa ma apropii de cea ce urma sa fie cel bun rezultat de la Gilau din 2008 incoace.

Dar sa fie totul mai interesant la iesirea din padure trebuia sa sarim peste o piedica de pamant dupa care n-am vazut ce urma. Era sa cad pe fata, dar am reusit sa redresez bike-ul si am continuat. Am intrat in finish, sub trei ore pe locul 8 la categoria mea si 19 la general cu timpul de 2:54:18. Nu este un rezultat fantastic dar pana acum cel mai notabil din seria MBM.

Multumiri Nutrend, Arctica, Freestylesport, si celori care au facut posibil sa ajung la Gilau si anul asta, Mr.H & Mr.A, multumesc si antrenorului meu care m-a ridicat la un alt nivel, iti multumesc Ioana  pentru suportul tau, fara de care n-as da randament:D. Felicitari celor aflati pe podium si celor care au reusit sa bifeze si anul asta Maratonul Marosbike, cel mai Mountainbike Maraton din Romania. Felicit si organizatorii si ne vedem la anul.

Super.

Photo credits: Lungu Dumitru si Ioana S.