1. DHS Maraton

Ime egy zsufolt hetvege utan vagyok, mondhatni szerencsesen. Szombaton Vajdahunyadon voltam a VSO-s kolegaimmal. Kicsit faraszto ut volt Varadrol, mivel ebben az orszagban 150km utan mar faraszto a tura. Az utak minosege kritikan aluli. Erkezesunkor talalkoztunk FSS-Andrasekkal, ok hamarabb megerkeztek. Erdekes latvany tarult elenk ahogy a varat es falait egy gyartelep szomszedolja. 

A var maga egy gyonyoru latvany, no meg a falakon belul meg verseny is legyen rendezve, remek. Jol nezett ki az egesz hely, latszott hogy nagyon kitettek magukert a szervezok, satrak, kiallito stand, szinpad, volt minden. Felvettuk a szamokat - itt egy pluszpont a szervezoknek, hisz ott ejszakaztak, hogy aki ejfelkor er oda az is fel tudja venni a szamot, hisz reggel a start elott alig volt ido erre. A szalasunkkal kicsit problema volt mert keson kaptuk meg a kulcsot, egy apro logisztikai hiba a szervezoknel, de mindent karpotolt a szallas, csendes volt, tiszta volt, csak ilyen legyen mindenhol. Egy megerdemelt alvas utan eleg koran keltunk hisz a startot mar 9kor lottek a hosszusoknak. Idoben oda erkeztunk, kicsit hatrebb kerultem a sorban mint szerettem volna es ket lany moge altam be akik meglepetesemre eleg jol robbantottak startnal. A startot elszurtam, nem tudtam betenni a labam, de szerencsere nem vesztettem sokat, es a gyar melletti romtelepen sikerult egesz jol feljonnom az elbojhoz, addig amig a porfelho engedett. Ez egy feketepont a szervezoknak palya valasztas szempontjabol, szerintem sokan nem dijaztak ezt a reszt. Ezutan egy lankasabb emelkedo kovetkezett, amit bravurral vettem es sikerult elozgetnem egy picit. Innen kezdodve csak dimbek-dombok voltak, mondhatni gyors palya nehol keves tehnikai tudas is kellet de csak taposni kellett. 3 komolyabb emelkedo vart a verseny alatt, kilometerora nelkul kicsit nehez volt beosztani az erom, de a pulzus orammal vigyaztam hogy ne hajtsam tul magam - ez a vegere nem jott osssze. Az elso maszot jo eroben kezdtem, sikerult az erosek mogott haladnom, mindig kiszemelek magamnak valakit es probalom befogni, tartani magam utana. Jakab Tibit sikerult utolernem, es lehagynom de a carbo-zselem kupakjat ketszer is elejtve meg kellett alnom, hogy ne follyon a derekamra tekeres kozben. Beert Tibi, es innentol mentuk egy jot egyutt. Jol ereztem magam, es ugy ereztem jo huzas lesz vele maradni. A masodik ellenorzo pontig sikerult vele menni, innen 3-5 masodperccel hamarabb elindult es kezdhettem a hajszat megint. Egy hosszu lefele kovetkezett egy mezon, jo kis razos szekcio. Itt megelozott egy szebeni srac egy full geppel, nagyon zuzott vele. Ezutan kovetkezett a masodik feketepont a palyan, meredek erdei ereszkedes avarban, ugy hogy nem lehetett tudni mi van alatta, egy balos kanyarba sikerult is atesnem a kormanyon, de semmi komolyabb bajom nem lett. A valtokaromon viszont letort a lefele-valtoful. A csonkkal kellett boldoguljak ahol tudtam, mert volt ahol nem. Ez kb feluton volt, es egy pillanatra megfordult a fejemben a kudarc, de azonnal butykoltem, levaltottam sikon es ratapostam. Tibi mar reg elhuzott es ujabb embert kellett kituzzek magam ele. Igy esett Norbi kollegamra a valasztas. Az utolso ellenorzo/etetopontig egyutt haladtunk egy lassabb tempot diktalva, engem a hideg razott oneki meg hatfajdalmai voltak. Hamarabb elindultam es sikerult meg par embert lehagyni de sajnos nem az en kategoriamban. Kb az 50-ik kilometer utan jott egy 800 m-es koromsotet alagut, lampam nem volt igy leszalltam es tolltam a bicajt, de hamarosan erkezett egy lampas es nyomaba alltam, hamar veget ert igy az alagut. Szamomra egy negativum volt, mert az alagut hidegtol teljesen lemeredtem,    es elhagyott a maradek erom is, foleg hogy ezutan egy nagyon godros, egyenletlen szekcio kovetkezett, a fullysok le is eloztek. Probaltam eroltetni de mar a karom sem birta a razkodast. Vegul setatempoban berobogtam a finishbe, gorcsolt mind a ket labam, le sem tudtam szallni.  Meglepetesemre 14. helyen erkeztem 71 resztvevobol a kategoriamban. Ezek szerint nagyon jol mehettem az elejen.

Jo volt eljonni egesz idaig, jo volt a szervezes, szep volt a taj, egyetlen minuszpont a palya volt. A jelzes magaban nem eleg, helyenkent tisztitani kellene, levelektol es lelogo tovis bokor agaktol. 

Koszonom Andrasnak a valtoszervizt - kitunoen mukodott, koszonok mindet a VSO-nak es koszonom a Freestylesportnak a tamogatast, no meg Anyunak hogy vigyazott kutyamra.

curand si in romana

TESTED

In ultima luna am avut sansa sa testez 3 produse de la Freestylesport,- 2 sei de la WTB si un spray de lant. Sa povestesc despre spray prima data, se numeste Sonax90 si este un produs din Germania. Am folosit modelul multy-purpose adica varianta pentru umed si uscat. Am ales un concurs de maraton pentru testat, un maraton cu mult noroi. Mi-am uns lantul inainte sa iau startul si inca 2 ori in timpul concursului. Dupa uns, lantul devine ca si iesit din fabrica, nu face zgomot, schimbarea pinioanelor se face cu multa usurinta. La partea cu noroiul n-am avut ce sa fac, nu se autocurata, m-am oprit eu la checkpoint-uri si am dat cu apa, dupa care am dat iar cu spray-ul. Totul mergea foarte bine pana cand trebuia sa ma opresc din nou sa-mi curat bicicleta de noroi. Mi-am uns iar lantul si m-a tinut pana la penultimul checkpoint. Dupa 60 de km de pedalat, am decis sa nu mai continui  concursul pentru a nu-mi distruge schimbatorul, lantul etc, doar sunt un rider amator. Dupa curatare, lantul era in stare buna, se putea rula cu el fara probleme. Concluzia mea ar fi: este un spray pentru ture si pentru uz general un allrounder  atat pe uscat cat si pe umed.

Seile testate le-am ales dupa forma si greutate. Prima sa testata este o sa WTB Valcon, dupa parera mea o sa potrivita pentru cursiera sau fitness bike sau chiar si cross country. Eu am testat-o pe o tura lunga de 130 de km unde 80% era asfalt si restul drum forestier. Pe drum accidentat nu pot sa spun ca este incomoda pentru ca oricum nu stai prea mult pe ea. Pe un drum forestier mai lung incepe sa fie mai incomod, neavand gel sau ceva material special pe suprafata ei. Dupa tura respectiva nu am avut nici un fel de dureri, probabil si din cauza ca am reusit sa setez saua intr-o pozitie mai potrivita mie. Totusi era nou si era neobisnuit. Am mai folosit-o timp de 2 saptamani pentru antrenamente in padure si pot sa zic ca este o sa reusita la designul ergonomic, dar cam grea pentru pretul ei. Cealalta sa este WTB Devo Thinline modelul simplu, mai usoara si fara gel. De data asta iarasi am ales un maraton pentru testat, cu noroi, normal. La inceput mi-a luat ceva timp sa-mi setez pozitia, dar nefiind sub presiunea timpului mi-am permis sat tot incerc fiecare pozitie care am gandit ca este optima pentru mine. Din patru incercari mi-am gasit pozitia cea mai confortabila si avantajoasa de pedalatat. In pofida faptului ca era varianta mai simpla a modelului nu ma jenat deloc, este mai lata decat modelul Valcon dar nu are taietura pe mjloc. Pentru cross nu cred ca este o sa ideala, mai degraba pentru un maraton sau freeride (am si vazut in reviste ca se folosesc pentru astfel de biciclete). Daca vrei o sa care sa arate bine, sa fie simpla si usoara, ergonomica asta e modelul tau. In viitorul apropiat o sa incerc o sa modelul Silverado, normal, tot de la WTB. Cam atat de testat pana acum, revin curand cu noi produse....sper.

CJ Night Ride

 Cei de la Clujul Pedaleaza au avut idea si curajul sa organizeze o competitie unica in tara asta, un concurs in toiul noptii pe sosea in mijlocul orasul. Nu prea am stat mult pe ganduri si am decis sa particip si eu la distractie.

Ajuns cu trenul in Cluj, m-am dus in centrul orasului sa-mi ridic numarul de concurs, dupa care m-am dus sa ma schimb. Din motive tehnice s-a decalat startul, si am asteptat mai mult, fapt ce nu m-a stresat pentru ca am venit pentru distractie si sa ma vad cu amici, prieteni etc. La startul celor de la experti ne-am aliniat cam 15 oameni, ne-au facut poze si am pornit in centrul istoric al Clujului. Aveam totusi o teama legat de bicicleta mea. Mi-am construit-o recent, si pe fata am avut numai o foaie, si nimic ce sa protejeze lantul sa nu cada. Pe asfalt  rulam bine cu cauciucurile slick, de 1.25, insa la partea cu pietrele cubice si un drop mai mic, m-au incurcat in totalitate. N-a existat tur in care sa nu ma opresc sa-mi pun lantul inapoi. Eram continuu depasit de concurenti pe care trebuia sa-i urmaresc si sa-i depasesc de fiecare data. Asta era problema tehnica si conta foarte putin din moment ce m-am rupt de plutonul fruntas. O alta problema, "slalomul printre cretini", oamenii care cred ca pot sa treaca unde vor. Ma refer la trecatorii care n-aud si nu vad sau vad si aud dar vreau sa fie auziti si vazuti prin faptul ca trec peste o pista inchisa pentru concurs. Pur si simplu nu-i inteleg, ma rog au fost si exceptii, unii au strigat, altii au facut valuri sau au facut atmosfera intr-un mod mai placut, civilizat. Au mai fost si alte incidente, dar ar strica farmecul evenimentului daca le-as enumera. Eu unul m-am simtit foarte bine, si sper ca la anul sa se repete concursul inca odata in mijlocul orasului. Zic "sper", ca tara, mai bine zis oamenii din tara nu sunt pregatiti pentru asa ceva, si aici ma refer la cei care nu au luat parte la acest eveniment. 

Felicitari organizatorilor! O promovare mai buna nu se putea, sambata noaptea si in mijlocul orasului. WOW!

M-M-M 2011 DNF

Sambata aceasta am participat la Maratonul Medieval Medias, editia a 7-a, unde toata saptamana a plouat inainte de concurs. Am pornit vineri catre Cluj, iar de acolo cu ajutorul lui Levi de la „Clujul Pedaleaza” ne-am dus cu masina pana la Medias. Am fost cazat impreuna cu echipa clujeana Maros Sport, multumita lui Levi. Dimineata, dupa trezire, mi-am setat bicicleta, am uns lantul, etc. Aici mi-a fost de mare ajutor Freestylesport si mi-a pus la dispozitie sprayul Sonax90, pe care l-am folosit de 2 ori fapt ce m-a ajutat sa trec cu bine peste namol si apa. Am incercat si un alt tip de sa, mai specifica maratoanelor, marca WTB Devo. Dupa mai multe ajustari mi-am gasit pozitia cea mai comoda. La ora 9:30 m-am dus sa-mi ridic numarul, sa fac putina incalzire si sa ma asez la start. Spre norocul meu m-am pus chiar in fata dupa riderii elite. Startul s-a dat, si am facut turul orasului dupa 2 masini de teren care ne-au obligat sa tinem un ritm mai lent. Dupa iesirea din oras ne-au dat drumul, dar traseu diferit de anul trecut. M-am simtit destul de bine, chiar si fara incalzire mai serioasa. Pe sectiunea noua, dupa asfalt, s-a rupt plutonul de biciclisti in mai multe grupuri. Eram mai rapid decat unii din fata mea, si cu greu i-am depasit, iar la un moment dat am fost impins din lateral si trebuia sa cobor. Mi-a fost greu sa urc inapoi pe bicicleta asa ca a trebuit sa imping. Dupa cativa metri totusi am reusit sa urc inapoi si am pedalat mai departe. Prima coborare a zilei ne-a pregatit foarte multe surprize, un noroi foarte alunecos care te dezechilibreaza foarte usor. M-am simtit in elementul meu, mi-am adus aminte de anul trecut, asa ca am depasit cati rideri puteam. La un moment dat am lovit pe cineva cu roata pentru ca s-a oprit in fata mea. Am reusit sa scap cu bine din incidentul asta, la fel si cel dinaintea mea. A urmat o urcare lunga inaintea careia au aparut primele probleme tehnice, si anume pe foaia mica mi s-a blocat lantul si nu puteam sa-mi schimb viteza in sus si tot ma opream din cauza asta. Am coborat iaras, push bike, am impins alergand. Cam asa am procedat la toate urcarile unde n-am reusit sa urc cu foaia mijlocie. Aproape la fiecare punct de alimentare mi-am spalat angrenajul si pinioanele, spre norocul meu aveam Sonax-ul la mine. Dupa fiecare spalare am pedalat usurat si fara probleme la schimbatoare. Din moment ce am intrat in noroi cam tot timpul trebuia sa ma opresc si sa curat bicicleta. Intre timp, la km-ul 27 mi s-a defectat si frana de fata, iar cea din spate nu prea mai facea fata la coborarile alunecoase cu noroi. In timp m-au depasit multi, iar din senin a aparut si Dan Boldi care avea pana dubla si a ramas in urma, o vrema buna am pedalat impreuna. La un moment dat s-a hotarat sa schimbe camera din roata spate. I-am dat pompa mea, mi-am reparat frana din fata, dar si asa numai cu foaia mica n-am reusit sa fac mare lucru. Intre timp ne-au depasit cativa rideri. Am bagat un gel de carbohidrati in mine, repede am baut si apa si am pornit ca sa-i ajungem pe cei care ne-au depasit. Boldi m-a ajutat si tragea de mine, eu chinuindu-ma pe foaia mijlocie incercam sa tin pasul. A avut efect, pana la urmatorul checkpoint i-am depasit pe toti care au trecut de noi anterior. De aici mai aveam vreo 45 de km pana la finish, si inca ma tineam dupa Boldi. Am avut o coborare lunga unde mi-am revenit putin, am trecut si printr-un sat dupa care a urmat o plimbare in noroi, bita pe spate ca de impins nu se putea. La urcarea care a urmat, Boldi s-a detasat de mine si deoarece n-am mai avut forta sa urc pe viteza mijlocie a trebuit sa imping din nou. Incercam sa ma mentin constant dar unele zone erau deloc abordabile pe bike. Ma simteam cam euforic, pana sa vad o urcare prelungita care mi-a taiat elanul neputand schimba intr-o viteza mai mica. Am fortat, si am reusit sa urc pe drumul de macadam. Dupa urcare urma sa se incruciseze traseul lung cu cel mic la un punct de alimentare. Aici l-am zarit pe Boldi, probabil ma astepta pe mine :D, probabil ca nu asta nu stiu, eu ma bucuram si ma gandeam ca o sa pedalam iar impreuna, insa mi-a zis ca abandonase si n-avea rost sa continue pentru ca dupa punctul acesta urma haosul-namol. Fara sa vrea sa ma convinga, m-a pus pe ganduri. Am pus totul pe cantar, si m-am gandit sa nu stric bicicleta si sa nu mai fortez ca sa-mi stric schimbatorul sau lantul sau urechea de schimbator, doar sunt un amator autofinantator. Am decis sa curat bita si sa termin cu bine si intreg. Mai erau 20 de km de chin pentru cei care continuau. Am pedalat 11 km pe asfalt si pe o mini-serpentina pana in Medias. Am facut un antrenament bun si nu-mi pare rau ca m-am oprit la prima mea participare pe un traseu lung. La anul probabil o sa-mi iau revansa. M-am simtit bine si abia astept urmatorul concurs. Multumiri lui Levi pentru logistica, lui Boldi pentru suport, Fresestylesport pentru suport tehnic si organizatorilor pentru gulas. Pacat de vremea nefavorabila inaintea concursului.

P.S.: Multumiri lui Eli pentru drumul din Cluj catre Oradea.