Faget Maraton 2013

In every season comes a race before you can't sleep. For me its one of the first races in the seasons or the nationals. The nationals are a bit away, but the Faget Marathon was held last weekend so i had some sleeping problems. Well couldn't do much about it, i was nervous, what can i say. New year, new team, new bike, new goals and lets say it, better results expected. I only saw the design of the new kit, didn't had the chance to try it on. But arriving in Cluj on day before the race, managed to take my registration pack, and later the evening my racing kit. What can i say? Gorgeous. I like the material, like how it feels, seems a bit small to me but i like it aerodynamic :D 

In the morning before the race i made my rituals, and went on sight. Was pretty hot outside, didn't do much warm up, just waited for the start, to much time without racing. At first i thought the short trackers will start separate but at the and the pulled all of us together. This part i didn't like that much. Right after the start the police car got held up, and everyone spread in hundreds of directions. What can i say, got a bit messy but in a few seconds everything got back normal, and we had a huge sprint on the tarmac towards the forest. Separate starting helps a lot to avoid start crashes. Many rookies mixed up with some assholes how just don't know how to ride in peloton, cause unpleasant events. Luckily got away with no scratches. 

Did not know in which place i'm rolling, so took the 110% tactic, as the race started with 15 km , 7 degree average climb. Was a bit uncomfortable to roll in 110% mode, but i felt ok, had some problems with some youngsters who are becoming pretty fast, but i'm not that old also, so was nice to battle. After the race we had almost only descents, here i started to have some tiny problems with my brakes. I did not manage to brake correctly before the corners and went through a few times. Soon i will upgrade them. I lost a few seconds with this problem, but as i got back on track pulled hard on the pedals and kept on going. Was a bit frustrating to lose the hard earned positions. Before the last climb my tube and pump fell of my bike and had to stop to get them. A rider passed me, as i found out later in the finish he was the winner of my category. I almost had it....damn. So back in saddle, fight goes on. The last climb is coming, but shoot!! i didn't rest a bit for it. I started on bike but could not make it on it so pushed till the end, 3 riders passed me luckily only one of them was in my category. Tried to catch him but the climb took my last reserve of energy. On the downhill i enjoyed the advantages of the 29er wheels and finished the race in 1:39, 3rd in my category and 13th overall. Almost achieved my goals, but being so close, makes me optimistic in the future.

Nice race, nice track, nice organization nice ride. 

Many thanks to my family for support, thanks Ioana for being number one fan of mine, thanks INTERTEAM for the logistics and administration, thanks NUTREND for nutritional supplements and many thanks KROSS for my awesome ride. 

See you at the 11th Buda Marathon in Budapest.

Cheers.

Nephew

Probikers Maraton 2013

Finally back in business. First mtb marathon of the year. I was lucky to have it in my city, so i knew the track pretty good. I also helped the organizers ti draw the course so i had a bit of an advantage before the others but on short track it's not that much, because everyone is running on 100%. On week before the race i got my new 2013 race-bike. Didn't had much time to accommodate with it but i managed to do some adjustment for my personal preference. For the day of the race a pretty numbered crowd got together to race on the 1 lap or 2 lap course, the

short track was 36km the Marathon was the twice of this. 

Started the race after a half an hour of the long track starters, went off pretty fast, the "safety car"  (police) went too fast, and some of the rookies took up a pretty fast speed. Which was not safe on tarmac, if you do not know how to pedal in a peloton. Luckily no one got hurt, and after the tarmac section it followed with a climb and a power horses went in the front, lucky me i could follow them so i got a bit of a gap between me and my followers. From that time i got into pursuit mode, and tried to pass whoever i could. It was a pretty fast race, i couldn't do no tactics, full gas all the time, almost all the time on the big chain-wheel. I really wanted to get on the podium as last year. I was really motivated. Didn't felt that i changed bikes since last year, it was that natural to stay on a 29er, by the way. After 20 km a realized that i'm gonna race with Oli from the Bikenet team from Cluj. I knew he's a powermachine, and if i'm not pushing it hard on the climbs he will beat my ass...oh sorry for that. At one of the last climbs he managed to pull of and got a pretty nice gap, but i had him in sight, thanks for the red outfit he had. In the last 10k's i pulled out all of my cards and got hard on the pedal, taking the risk of a puncture to get Oli. The rocky flats really shake me off, but thanks to the carbon frame it was a bit comfier than last year, not to mention the big wheels. This way i managed to get  Oli with 1k before the finish, passed him and pulled out a strong sprint, but on a tricky descent my chain got of and i lost my position. At that point i didn't knew what position i was, but at the end i came in 4th in category and 5th in general. Sometimes such things happen, i was lucky to pull off a good race with my new bike, so im not that disappointed. Next year i will do better and there are more races to come.

Congrats to Oli for the good fight. 

Many thanks for the timing-guys, organizers and congrats to all the participants who came and made this event a special event.

My special thanks to my partners and sponsors who help me race and keep my motivation alive: Createch, X-factor.ro, Nutrend and KROSS.

cheers!
Photo credits: Bihoreanul.com, Freestylesport.ro

Cupa Vladeasa 2012

Cu etapa a V-a din seria CJP vroiam sa inchid sezonul de concursuri dar se pare ca mai aveam inca una in buzunar - Cupa Vladeasa, aflata la prima editie. 

Tot timpul sunt sceptic in ceea ce priveste concursurile la prima editie, deoarece in anii trecuti, din pacate, am  avut experiente neplacute. Nu si anul asta. 

Dupa Moneasa si Siria, era randul Draganului sa ne ofere un peisaj si un concurs pe cinste. 

Am ezitat foarte mult pana cand sa ma decid ca sa ma inscriu. Am discutat cu mai multi prieteni despre zona, despre asociatia de organizre etc. Am si trimis un mail legat de traseu. 

......START

Foarte multa lume parea interesata de acest eveniment, prieteni, amici de breasla, forumistii chiar. Chiar de le ei am facut rost de o harta corectata in ceea ce priveste traseul concursului, din pacate cea postata de organizatori a fost cam nepunctuala. Am cerut foarte multe opinii si pana la urma  m-a convins si vremea buna ca locul meu este la acest concurs. Ce m-a surprins enorm de mult a fost si interesul antrenorului meu din Szeged, M. Blazso. Probabil l-au atras premiile.... probabil

Toata saptamana am studiat harta, lista inscrisilor chiar si premiile ca sa vad daca sunt  capabil de un rezultat bun. Initial vroiam pe traseul scurt dar mi-am zis, e timpul sa mai fac o tura lunga anul asta.  Ma asteptam la o clasare top 5 in categoria mea, sincer ma gandeam ca pot sa ma bat chiar si pentru un loc pe podium, asta fiind locul 3 ca doar era si Arpad Kelemen cel mai bun amator pe MTB si R.J. Dobai actual campion national la XCM si campion la XCO la categoria U23. Doi rideri care o sa aiba un cuvant de spus anul viitor in concursurile de specialitate.

Noi am pornit in dimineata concursului din Oradea, si am ajuns chiar cu o ora si jumatate inainte de start in Poieni la gradinita satului. Ne-am inscris rapid, am revazut multi rideri cu care ma intalnesc la diferite concursuri, e deja ca o reuniune de familie, ce sa mai zic.....super. Frigul de dimineata ma cam deruta putin ca afara erau vreo 2-3 grade dar cum iesea soarele se incalzea vremea. Cu greu m-am decis la imbracaminte dar pana la urma tot am lasat un strat in plus. Mai bine asa decat cu un strat in minus. 

Incalzire serioasa n-am reusit sa fac. M-am aliniat la start, si dupa cateva minute de stat am pornit din a 2-a linie impreuna cu favoritii concursului. Blazso, Kelemen, Dobai au luat-o inainte au urmat si altii de care stiam ca vor veni, precum alti vecini de peste granita, si cum s-a dovedit sunt o concurenta redutabila. Sper ca la anul totusi sa facem fata ca doar Muntii Ardealului sunt la noi in curte:D. 

PIT STOP

Am mai recunoscut un concurent de la DHS, pe Eli de la MarosSport, iar pe restul n-am mai reusit sa identific ca dupa 1 km sau 2 s-au indepartat de mine. Am ramas singur, dar nu pentru mult ca incet incet m-a ajuns mureseanul Laszlo Apa. Aici mentionez ca m-am intrecut cu el de cateva ori dar pana la urma tot a terminat in fata mea. Am vrut sa fortez ca m-am simtit bine, dar tot ma gandeam ca traseul e lung si o sa mai am nevoie si de rezerve. Asa am ales un ritm care imi convenea si rulam o vreme singur. Alti doi rideri cu 29-ere m-au depasit intre timp, fapt ce ma cam pune la ganduri pentru bita de anul viitor. Totusi cred ca rulam intr-un alt ritm decat al meu. La un moment dat am ajuns la granita dintre judetul Cluj si Bihor si am continuat imediat in padure. Aici cred ca trebuia sa ma opresc dar n-am observat punctul de alimentare si am continuat cu rezervele pe care le aveam. 

Ajuns la o stana, m-am cam dezorientat putin si am apelat la ajutorul GPS-ului care m-a directionat spre poteca de single-track unde am gasit si marcajele. Am si strigat la cineva care venea dupa mine ca am gasit calea dupa ce am dat 100 de metrii de "funride". Brusc au aparut in fata mea cativa organizatori care m-au directiona spre stanga. Eu m-am oprit si cautam drumul la care ei imi ziceau ca in momentul acela si acolo trebuie sa fac stanga adica jos in vale, gen semi-prapastie:D. Bine, ziceam eu, fundul in spate, usor cu franele....partieeee! Dupa ce am ajuns jos am trecut peste un parau, ca sa-mi umezesc putin picioarele si lantul. Placut, ce sa zic. Urma o coborare usoara in viteza, dupa care urcam putin si iara coborare. Aici am avut ceva probleme cu lantul, care s-a incalcit si trebuia sa ma opresc ca nicicum nu reuseam sa-l pun inapoi din mers. Intre timp m-a ajuns Kiks, si un maratonist din Huedin(cred). Mi-am cam pierdut putin cheful dar speram totusi ca o sa-mi revin. Am schimbat tactica si am dat totul de aici incolo ca sa-mi mentin pozitia, ca stiam ca aveam rideri seriosi dupa mine. Motorasul mergea bine, dar si asa am fost ajuns de Totyi de la Garage Racing. Ajunsi impreuna la punctul de alimentare inainte de pushbike(acolo si atunci inca nu stiam) am mancat banane, mere, batoane cam tot ce se putea lua de pe masa, plus isotonic. Mi-am revenit. Am urcat in grupul asta de trei, din care riderul pletos a luat-o in fata, eu ramaneam cu Totyi "la discutii". La nici un concurs n-am avut parte de discutii cu cineva, aici am stat mult si bine cu baimareanul. Tot cautam pe GPS cat mai avem din urcare, ca era foarte abrupt si bolovanos. Ajuns pe un camp, am constatat ca o portiune putem pedala deci am mers pe bicicleta dupa care iarasi pushbike. Aici Totyi s-a distantat, probabil s-a saturat de mine. Am continuat sa imping bike-ul. Dupa camp am ajuns pe un drum bolovanos care era cam neciclabil, parerea mea. Deci iara pushbike. 

Eram deja terminat, atat de mult pushbike? Aici mi s-a rupt filmul si cativa concurenti incepeau sa ma depseasca, unul dintre ei a fost mureseanul Robike, probabil experienta si-a spus cuvantul. Urca pedaland langa mine....cu 29erul. Pierdeam deja toata motivatia mea, dar nu vroiam sa abandonez idea de a face o cursa buna mai ales ca imi doream sa-mi impresionez si antrenorul, ca doar lucram de un an impreuna. Cu ideea asta in cap mi-am continuat drumul, si gata a fost pushbike-ul (vreo 7-8 km), am ajuns la vale, si ce vale? Partie de schi. Serios? asa sec? Da! Mi-a placut enorm de mult dar nu pot sa zic ca n-am suferit. 

Aici urma sa ajungem la cabana Vladeasa unde era si un punct de alimentare unde m-am aprovizionat pentru ultimul atac. Cand am vazut ca m-au depasit inca vreo 2-3, iara mi s-a dus tot cheful, dar tot vroiam sa trag de mine. Dupa cabana nu-mi amintesc de nici o portiune sau nici o miscare de a mea ca  deja ajunsesem la epuizare psihica. Am tras de mine cat am putut, am avut si carcel in pulpa si am cam obosit. Cat am retinut din traseu, mergeam ba in sus, ba in plat ba in sus abrubt, combinatii interesante. Ce sa mai zic cam neinspirat, dupa parerea mea. 

La final am ajuns cu 4:52 in finish, pe locul 6(28total) in cateforia mea si locul 20(69total) la general. 

Ma bucur enorm de mult ca am luat parte la acest concurs, multa lume buna, organizarea foarte buna pentru o prima editie, vreme superba si speram ca la anul o sa fie un traseu la fel de bine marcat dar mai bine ales. 

FINISH 4:52

Felicitari Marci, Robi, Arpi, Kiks, Robike pentru podium la fel si celorlalti care aa ajuns pe podium si au reusit sa termine acest concurs. Ne vedem la anul,sper fara atata pushbike.

Nr. 1

Pe 9 septembrie am acceptat invitatia prietenilor mei din Arad sa particip la primul concurs  de MTB din zona lor, la Siria, satul lui Ioan Slavici (mai afli din astea daca participi in locatii exotice ca si asta). Absolut nimic nu stiam de organizatori, absolut nimic de traseu doar ca aici vin aradenii sa se antreneze. Deplasarea am facut-o intr-un grup de 6 oameni cu 2 masini dar la fata locului am constatat ca mai sunt atat din oras cat si din Bihor. Am avut foarte mari emotii pentru ca mi-am promis sa nu particip la concursuri la prima editie, dar ce mai conteaza inca unul, nu? Si la Maraton Moneasa am ajuns pe podium:D.  

Ajunsi la Siria in dimineata concursului, am avut timp destul ca sa ne inscriem si sa pregatim bicicletele. Sedinta tehnica am ratat-o.... doar vroiam sa vedem si toaletele:D. Am ajuns sa fac o mica incalzire improvizata, si m-am aliniat la start unde mi-am revazut prietenii de la DHS Tibiscus, membrii din Arad dar nu numai, au fost si din Timisoara fete cunoscute. Cei de la tura lunga au pornit la 10 fix, noi doar la 10:15. Am stat la linia un sfert de ora, din fericire in prima linie, asa ca au iesit cateva poze foarte haioase cu mine in timp ce ma concentram la concurs. Tot m-am gandit sa trag sau nu la prima urcare ca doar n-am facut incalzire ca lumea. M-am decis, stau dupa fratii Kovacs si ma tin dupa ei indiferent ce fac. Mi-am inchis furca, si am asteptat semnalul de start.

 In primi 2-3 kilometrii am mai avut 2 rideri intre mine si ei dar mi-am intrat rapid in ritmul meu. M-am si mirat ca ma deplasez cu cadenta atat de buna. Dupa urcarea asta au venit cateva coborari si urcari scurte in padure, care mi-au placut enorm iar din cand in cand mai intram si pe ceva single trail-uri. 

Cand a inceput cea mai lunga coborare a concursului era o curba cam de 120 de grade si daca nu erai atent puteai s-o iei tot inainte in directia gresita, cum au patit multi. La sfarsit am aflat ca si Zsolti Kovacs a luat-o inainte, imi pare rau pentru el. Sorry man! Inapoi in concurs. Dupa curba asta dubioasa am mers pe single trail, bike-ul s-a comportat minunat, ghidon lat si frane bune. La un moment dat am constatat ca rulez singur. Nu vroiam sa rulez asa in liniste ca niciodata nu se stie cine apare in spate. Constant m-am hidratat, am pus si un Carbosnak in apa isotonica de la NUTREND, asa ca eram asigurat cu hidratarea. Nu stiu cate puncte de alimentare au fost dar cred ca vreo trei la distanta scurta, asta da....no si la al doilea l-am zarit pe Gergo Kovacs. Cand am vazut ca se opreste la punctul de alimentare mi-am verificat flaconul sa vad cat ma mai tine apa, si constatand ca mai am jumate din lichid am decis sa nu ma opresc si sa maresc viteza ca doar urma sectiunea de asfalt de 13 km, cam mult zic eu dar no, nu poti fi cu toate. M-am tot uitat in spate si am constatat ca Gergo se apropie, inainte de ultimul sat prin care am trecut m-a si ajuns. L-am intrebat de Zsolt, si mi-a spus ca e cu mult in fata ca l-a pierdut in padure la coborare. Inca nu stia nici el ca s-a ratacit fratele lui. 

I-am propus sa facem trenuletul si sa incercam sa-l prindem pe Zsolt. A fost de acord si am inceput sa tragem de pedale. La o schimbare de trena si vorbe, eu dupa ce am baut mi-am scapat flaconul. Lui Gergo i-am zis sa continue. N-am vrut sa renunt la flacon ca doar aveam isotonic si gel in el. M-am intors, l-am ridicat, si am inceput sa trag ca sa-l prind din urma pe Gergo. Nu stiu daca m-a asteptat sau nu, l-am ajuns. Am continuat trenuletul, si mai tot schimbam trena. Aici am simtit ca mai am rezerve si la ultima urcare as putea sa trag ca sa-l prind pe Zsolt. S-a terminat asfaltul si am mai rulat cu Gergo vreo 500 m dupa care am decis sa fortez si sa maresc cadenta, dupa care m-am distantat la vreo 100-150 de m. Inainte sa reintram in padure am avut parte de cateva urcari unde abia am atins 60 de rotatii la pedale dar am tras de mine ca sa ma apropii de Zsolt. 

La o incrucisare a stat un baiat care ne directiona, si despre care initial am crezut ca e Zsolt, doar l-am zarit din departare. Aici am primit informatia cea mai motivanta de la copil, "Esti primul care trece!" Nici nu stiu ce am simtit in momentul respectiv, doar ca sa nu se intample nimic. Mai urma o urcare si in padure, pe care am reusit s-o fac pe bike, dupa care coboram si ajungeam la prima urcare de pe traseu, doar ca acum am coborat-o. Nici dupa 10 metri "tsssss....", oare am auzit bine, pana, snake, ce naiba? Ca sa aflu dupa cativa metri dupa sunetul jantei care se loveste de piatra, ca da, un "snake". M-a tinut o fractiune de secunda si am decis, vreau sa castig cu orice pret. Nu stiam la ce diferenta este Gergo dupa mine. Am rulat primi metri mai incet ca sa vad daca cade anvelopa, dar din fericire am jante problamitce si e foarte greu sa pui si sa scoti anvelopele de pe ea. Asa ca, dai!Blana. Pe stanci, pietre, incercam sa rulezi chiar si pe iarba. Rulam cu 30 la ora. Mama, doar daca ma gandesc, ca imi intorceam capul sa vad urmaritorul meu. Din fericire n-a aparut, si asa am ajuns primul, prima oara din viata mea pe podium cu un avans de 28 de secunde inaintea lui Gergo Kovacs. Felicitari omule, a fost un concurs pe cinste. Pe trei a venit Sergio de la Maros Sport. ma bucura enorm rezultatul ca am iesit pe 1 si pe general.

Organizarea a fost buna, pentru un concurs la prima editie, a contribuit si Levi cu ehipa lui de la Clujul Pedaleaza. Felicitari Racing Bike Pro Arad. Treaba buna, la anul banda trasa, semne de interzis mai multe unde n-ai voie. Premierea a fost pe cinste, cam tarziu dar foarte cu efect. Am sa revin la anul ca are mare potential concursul asta.

Multumesc partenerilor Freestylesport, NUTREND, X-factor.ro, Arctica Sports Eyewear, Createch, Dotface, Mr. A pentru logistica, si celor care au facut sa fie acest eveniment unul special pentru mine.
P.S.: Si iata asa am ajuns in finish, pe janta cu anvelopa si camera sparta, coborand ultimii kilometri pe drumul plin cu pietre mari

 

Banat Maraton 2012

Banat...

Dupa multa ezitare m-am decis sa particip si la maratonul de la Garana-Semenic, adica Banat Maraton, unul dintre cele mai longevive concursuri din tara, in cea ce priveste organizarea. Vazand ca exista si traseu scurt, am profitat si m-am inscris la acesta. Impreuna cu gasca oradeana, Sebi, Horatiu si Alin ne-am indreptat sambata catre Resita, am avut cazarea rezervata la Brebu Nou, eram linistit. 

Nu stiam multe despre accest eveniment dar daca intrebam pe cineva, lauda organizarea. Pentru mine e deja un semn bun daca un concurs e facut cu cap si staff-ul e pregatit. Ajuns la fata locului am constatat ca gazda noastra este un neamt care s-a mutat in tara acum 10 ani sau asa ceva. Domnul a incurcat ceva si rezervarea noastra a disparut. Fiind o gazda buna domnul ne-a invitat la el acasa. Am ramas foarte surprins, dar de ce ma mir? Asa sunt nemtii:D

Seara am vizitat si festivalul de folk, am mancat un gulyas si ne-am indreptat catre cazare. Dupa un somn bun, si bine meritat ne-am trezit dimineata, am mancat o portie de paste, am pregatit bike-ul si m-am indreptat catre start. Din Brebu Nou catre Garana am facut incalzirea, restul am facut in zona de start. Am asteptat sa ia startul cei de al traseul lung si traseul mediu dupa care am pornit noi. Pantani a pornit in forta, urmarit de un sibian si Zsolti de la DHS Tibiscus. Eu am rulat impreuna cu Popeye din Tg. Mures. Dupa putin timp a luat-o inainte, si am zis ca raman in ritmul meu. L-am tinut in vizor. La o coborare din pacate l-am pierdut dar nu pentru mult ca la urcari mi-au mers picioarele. La prima urcare mai lunga, putin inainte de Feedzone mi-a iesit roata din spate, habar n-am de ce. Am pus-o inapoi dar am pierdut cateva locuri, pe care tot incercam sa le recastig, din pacate fara rezultat. Am impins, doar 10 metri am facut pushbike dar si asa am ramas in urma. Din pacate urcarile au fost cam scurte ca sa reusesc sa revin, dar macar data viitoare imi verific de 2 ori bike-ul.

Pana la urma am ajuns pe locul 6, la 4 minute de Pantani si 1 minut de cei urmariti. A fost un rezultat modest dar sper sa-mi revin pana la Geiger unde o sa fie multa lume la traseul de 50km. 

Despre organizare, pot sa zic ca a fost chiar de nota 10, traseul putea sa fie putin mai tehnic sau profilul un pic altfel. In rest zona a fost foarte aglomerata din cauza Folk-festului si lacului care era plin cu "grataristi".

Revin la anul, sper ca la traseul mediu.